Exista doua tipuri principale de design a sistemelor audio care au fost prezente pe piata, ce constau in concepte de surse punctiforme unice (point source) sau multiple (line array).
Sursa punctiforma multipla/multipunct a aparut ca urmare a cerintelor pentru putere foarte mare de iesire.

Aceste concepte au raspuns cerintelor, dar cu numarul tot mai mare de surse de sunet a venit si o reducere generala a calitatii sunetului. Cele doua mari dezavantaje ale sistemelor de sursa multipunct (line array) au fost suprimarea la iesire pentru frecventele inalte si defazarea semnalului de iesire intre componentele individuale ale sistemului. Adaugarea unui numar de iesiri cu timp decalat a unor boxe individuale provoaca intarzierea timpului de raspuns al sistemului la impuls.

Primele tipuri de surse multipunct au fost pur si simplu un teanc mare de dulapuri, stivuite impreuna ca niste blocuri de constructie cu intentia de dispersie pe toate axele. O imbunatatire majora in urmatoarea generatie de sisteme a fost introducerea unor sisteme multipunct, o singura axa de sisteme care au furnizat o frecventa de raspuns mai buna si o definitie crescuta fata de sistemele anterioare cu axe multiple.

Din pacate, desi s-a facut un pas inainte, raspunsul de frecventa si raspunsurile la impuls nu au fost inca ideale, iar acoperirea a fost de multe ori inconsistenta. O reprezentare tipica a sistemului de sunet cu sursa multipunct este o axa folosita in mod obisnuit astazi ca un sistem de linii de matrice.
Sistemul line array nu reduce efectul surselor multipunct care interfereaza unele cu altele cum ar fi sistemele de acum douazeci si cinci de ani, dar este totusi un progres realizat cu surse de un singur punct.

Un sistem de sunet cu sursa punctiforma unica (point source), ofera cea mai inalta definitie posibila si gama dinamica disponibila astazi.
Inteligibilitatea ridicata este o alta caracteristica a acestui sistem dar este garantata numai prin mentinerea acestei definitii inalte si a dinamicii ridicate prin utilizarea de produse electronice rapide si precise, cu traductoare de joasa distorsiune.

O frecventa de raspuns naturala al unui line array inainte de procesare arata o estompare pe frecvente inalte de la 2 kHz in sus din cauza anularii cauzate de proximitatea numeroaselor drivere de inalta frecventa. Acest lucru necesita o procesare si egalizare consistenta care urmeaza sa fie adaugate la frecventele inalte pentru a corecta acest fenomen. Acest procedeu, scade randamentul si toleranta sistemului de a transmite semnal audio fara distorsiuni, astfel, in medie, un line array necesita de zece ori mai multa putere pentru a exprima frecventele inalte comparabil cu o incinta point source. De aceea, o putere mare nu este neaparat o cerinta pentru o acoperire pe suprafata mare, dar, destul de des, este un rezultat al lipsei de eficienta al unui sistem.

 

Mai departe, atunci cand se utilizeaza mai multe incinte intr-un line array, ascultatorul primeste multiplicarea sunetului original la momente usor diferite, neavand perceptia corecta a componentei de timp continuta in semnalul audio. Pentru a mentine un semnal audio de inalta rezolutie, este vital ca sistemul sa fie capabil sa prezinte un timp scurt de raspuns la impuls.

Raspunsul la impuls al unui line array este deteriorat din cauza schimbarilor temporale in sunetul care ajunge la ascultator.
Diagramele de mai jos arata ca raspunsul la puls al unui line array va varia in functie de locatia fiecarui ascultator in parte. Variatiile temporale pentru ascultatorul 1 sunt diferite fata de cele pentru ascultatorul 2.

Multi producatori sustin ca aceste schimbari de timp pot fi corectate cu ajutorul intarzierilor digitale, insa acest lucru nu ofera o solutie deoarece schimbarile temporale vor varia la infinit, in functie de pozitia fiecarui nou ascultator. Un alt mit referitor la sistemele line array este ideea ca toate elementele se insumeaza, pentru a produce un sunet controlat, directionat si cu acoperile pe distante lungi. Dupa cum se poate vedea din graficele de dispersie de mai jos, acest lucru este departe de adevar.

Primul grafic arata dispersia fluenta a unui sistem de sunet tip point source comparata mai jos cu dispersia neregulata a unui sistem line array. Dupa cum putem observa in dispersia unui line array apar o gama de varfuri si adancituri, cauzate de interferentele constructive si distructive intre elementele line array-ului. Si mai dramatic, unul dintre elementele omise de inginerii de sisteme de sunet sau de softurile de configurare ale line array-urilor este miscarea aleatorie a aerului in zona de ascultare. Acest fapt cauzeaza schimbari dramatice in proprietatile de transmitere ale sistemelor multipunct. Acest lucru se intampla frecvent dupa sosirea publicului in zona de interes, dupa ce inginerul de sistem a petrecut toata ziua calibrand sistemul intr-un mediu gol, fara public, un mediu teoretic perfect – un mediu care intr-o situatie reala, intr-un concert, nu va exista niciodata.

Pentru mai multe informatii despre designul boxelor, va invitam sa cititi articolul precedent din aceasta serie https://goo.gl/S6wM8K